Translate

CETATEA POIENARI

Cetatea se afla la o distanta de 27 km de Curtea de Arges, in localitatea Capataneni Pamanteni, jud. Arges, pe un mic platou in varful Muntelui Cetatea, la o altitudine de 850m.
Trebuie sa urci 1480 de trepte de beton, ce serpuiesc printr-o padure deasa de fag.
Cetatea Poenari a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş, fiind construită ca post de fortăreaţă contra otomanilor.
În prezent se află în stadiu de ruină.
Nu uitati sa luati bani cu voi. Platiti taxa de vizitare.





































CETATEA FAGARAS

Un alt punct de oprire din traseul nostru de vacanta a fost Cetatea Fagaras.
Este situata chiar in mijlocul orasului Fagaras. Langa se construieste acum o "prea mareata" catedrala, care iti sare in ochi de la distanta. Noroc cu ea, asa am "descoperit" si noi cetatea. Indicator binenteles ca nu exista. Deja ne-am obisnuit cu acest lucru.
O cetate care ar trebui vizitata. Te impresioneaza prin maretia si simplitatea ei. Pacat ca este folosita acum ca depozit, cafenea, biblioteca orasului si un muzeu.


Cetatea Fagarasului este locul din care, spune legenda, a plecat Negru Voda sa întemeieze Valahia, tara româneasca de la sud de Carpatii Meridionali.Initial a fost construita din lemn si pamant in jurul anilor 1310, de catre Ladislau Kan, voievod al Transilvaniei in acea perioada, membru al familiei de nobili unguri, Kan. Aceasta a fost apoi transformata treptat de catre voievozii Ladislau Apor (darama si reconstruieste cetatea, folosind piatra si atribuindu-i rol de aparare), Radu I (1374-1384), Dan I (1384-1386), Mircea cel Batran (1386-1418), Mihail (1418-1420), Dan II (1420-1431), Vlad Dracul (1436-1446), Vladislav II (1446-1456), Vlad Tepes (1456-1462) si Stefan Mailat (1528-1541; fiul unui boier roman din Tara Fagarasului).
Dupa Stefan Mailat, care a sfarsit in inchisoarea proprie, cetatea a fost vanduta succesiv, pe bani, intai catre Ioan-Sigismund, iar apoi catre Gaspar Bichis. Acesta a fost invins intr-o batalie de catre cel care avea sa devina Rege al Poloniei, Stefan Bathori, astfel cetatea ramane definitiv in proprietatea principilor ardeleni. In urma altor batalii, Cetatea Fagarasului este oferita de catre Mihai Viteazul sotiei acestuia, Doamna Stanca, a carei bust ne intampina si astazi la intrarea in cetate. Principele Gavril Bethlen are meritul de a fi transformat cetatea in ceea ce putem vedea si astazi, cu exceptia santului din jurul cetatii (legat printr-un canal secret de raul Olt), acesta fiind largit la dimensiunile actuale de catre Gheorghe Rakoczy I(1530-1548).
In tot decursul secolului al XVII-lea, cetatea a fost, cu unele mici intreruperi, resedinta principilor Transilvaniei, sala Dietei, aflata la primul etaj, gazduind patru din adunarile tinute aici. Documentele vremii consemneaza ca la una dintre acestea a participat si o delegatie a domnului muntean Serban Cantacuzino.
Complexul feudal fortificat de la Fagaras, a carei constructie a inceput la sfarsitul secolului al XIV-lea, si se continua, prin adaugiri succesive, pana la mijlocul secolului al XVII -lea, a fost precedat de o fortificatie de lemn, inconjurata cu un sant si val de pamant, atestata arheologic pentru secolul al XII-lea. Aceasta fortificatie insa, a fost distrusa pe la mijlocul secolului al XIII-lea, in urma unui puternic incendiu, in invazia tatara din 1241.
In secolul al XV-lea, cetatea din piatra si caramida de la Fagaras, care era o cetate militara de aparare, avea o incinta patrulatera, cu patru bastioane la colturi, si un turn de avanpost de tip barbacana pe latura de est.
In secolul al XVII-lea , adaptarile si adaugirile de constructii la care este supusa Cetatea Fagarasului vor culmina cu transformarea sa intr-o fastuoasa resedinta princiara, aceasta fiind perioada de apogeu a istoriei acestui maiestuos monument. In august 1541, desia sediata de 50.000 de soldati, aceasta nu a putut fi cucerita.
Destinatia pe care au primit-o cele 85 de incaperi ale castelului s-a putut deduce din inventarele Cetatii Fagarasului, in special, din cele ale anilor 1632, 1637, 1656 si 1676.
In urma acestor lucrari efectuate in secolul al XVII-lea, Cetatea Fagarasului resedinta a principilor Transilvaniei si centrul politico-administrativ al marelui domeniu al Fagarasului a devenit un impunator ansamblu medieval.
Complexul feudal fortificat de la Fagaras, a carei constructie a inceput la sfarsitul secolului al XIV-lea, si se continua, prin adaugiri succesive, pana la mijlocul secolului al XVII -lea, a fost precedat de o fortificatie de lemn, inconjurata cu un sant si val de pamant, atestata arheologic pentru secolul al XII-lea. Aceasta fortificatie insa, a fost distrusa pe la mijlocul secolului al XIII-lea, in urma unui puternic incendiu, in invazia tatara din 1241.
In secolul al XV-lea, cetatea din piatra si caramida de la Fagaras, care era o cetate militara de aparare, avea o incinta patrulatera, cu patru bastioane la colturi, si un turn de avanpost de tip barbacana pe latura de est.
In secolul al XVII-lea , adaptarile si adaugirile de constructii la care este supusa Cetatea Fagarasului vor culmina cu transformarea sa intr-o fastuoasa resedinta princiara, aceasta fiind perioada de apogeu a istoriei acestui maiestuos monument. In august 1541, desia sediata de 50.000 de soldati, aceasta nu a putut fi cucerita.
Destinatia pe care au primit-o cele 85 de incaperi ale castelului s-a putut deduce din inventarele Cetatii Fagarasului, in special, din cele ale anilor 1632, 1637, 1656 si 1676.
In urma acestor lucrari efectuate in secolul al XVII-lea, Cetatea Fagarasului resedinta a principilor Transilvaniei si centrul politico-administrativ al marelui domeniu al Fagarasului a devenit un impunator ansamblu medieval.

Fecioara de fier Aparuta cu multa vreme in urma, legenda Fecioarei de fier din Cetatea Fagarasului circula si in zilele noastre. Se spune ca cel condamnat la moarte, era trimis la fecioara ca sa sarute icoana Maicii Domnului, prinsa de pieptul ei de otel. In loc de iertare, gasea in bratele ei moartea cea mai cruda. Corpul era strapuns de pumnale si apoi se deschidea o trapa nevazuta si condamnatul cadea fara viata intr-un mecanism de sabii, cu taisul foarte ascutit, care ai sfartecau trupul.La o adancime de aproximativ 8 m se afla un canal cu apa care ducea resturile in apele Oltului, spaland astfel orice urma de crima.
Sicriele din Sala DieteiCu ocazia unro restaurari, au fost descoperite in 1937, doua sicrie ingropate in zidul de Est al Salii Dietei. Redescoperite in 1960, s-a constatat ca sicriele contineau oseminte barbatesti. Unii sustin ca acestea au apartinut unor clerici, avand in vedere ca in secolul al XVII-lea aici a functionat o capela. Mai probabil este ca osemintele sunt ale unor tradatori ai cetatii care pentru a fi pedepsiti li s-a refuzat o inmormantare crestineasca si au fost ingropati in zid pentru ca nimeni sa le stie locul de odihna.
Iesirea secreta din cetatePe latura de Sud a cetatii, la jumatatea zidului exterior, exista ruinele unei incaperi, unei incaperi, la nivelul lacului ce inconjoara cetatea. O trecere prin zid, acum acoperita, facea legatura cu lacul. Initial, aceasta trecere era camuflata cu trestie si alte plante acvatice In incapere, principii Transilvaniei, tineau doua barci cu care se puteau refugia in oras sau cu care puteau trimite mesageri in timpul asediilor.
Tunelul secretExista o legenda conform careia Cetatea Fagarasului ar fi fost legata de Dealul Galatiului, printr-un tunel care trece pe sub raul Olt. Acesta pleca din fantana aflata in curtea cetatii si probabil ajungea pana la Manastirea Faget. O alta varianta a legendei spune ca , de fapt, tunelul era indreptat spre Sud, catre centrul vechi al targului Fagaras.
Temnitele In cetate se pot vedea si astazi urmele temnitelor medievale, amplasate probabil in jurul salii de tortura, ceea ce le facea si mai inspaimantatoare. Aceasta zona a cetatii a fost si locul de detentie al multor luptatori din rezistenta anticomunista din Muntii Fagaras si a altor detinuti politici in perioada 1948 – 1960."
Sursa: http://www.romaniapitoreasca.eu

BISERICA FORTIFICATA PREJMER

In drumul nostru de la Sibiu spre Buzau, am cautat sa gasim Biserica fortificata Prejmer. Greu. Daca nu stii de ea nu prea ai cum sa ajungi. Nici un semn, nici un indiciu. Intr-un sfarsit am ajuns.
Intri in curtea interioara unde te "intampina" o "doamna" care tipa dupa tine pentru taxa de intrare. Parca se uita si urat la tine ca ai reusit sa ajungi acolo si sa o deranjezi. Pentru 50.000 lei vechi poti sa-ti faci de cap cum vrei. Pe aceasta "doamna" nu o intereseaza absolut nimic, doar sa ia taxa de intrare. Unde mai pui ca si programul de vizitare este total aiurea: de marti pana vineri: 9.00-17.00, sâmbătă: 9.00-15.00, iar duminica si luni inchis. Cred ca este cea mai frumoasa biserica fortificata si aceasta lipsa totala de interes pentru acest patrimoniul mondial UNESCO te face sa gandesti cat timp va mai rezista.


Data fondarii si originea asezarii nu sunt cunoscute cu precizie. Cert este doar faptul ca prima "atestare documentara a localitatii dateaza din anul 1240, atunci când regele Béla al IV-lea al Ungariei (1235-1270), cedeaza biserica din Prejmer cu „toate veniturile si drepturile” sale, capitlului manastirii Cîteaux în Bourgogne, abatia-mama a Ordinului cistercian, pentru folosul obstesc al întregului Ordin. Pe la 1211, Regele Ungariei Andrei al II-lea pomeneste într-un document adresat teutonilor numele râului Târlung, pe lânga care va creste localitatea Prejmer. Cavalerii teutoni care primesc drepturi asupra acestui teritoriu sunt cei care vor ridica pâna la un anumit nivel biserica din Tartlau (denumirea saseasca a localitatii). Lacasul de cult a fost construit în stilul gotic burgund introdus de cistercieni la Cârta."
Cetatea a fost cladita in forma de cerc avand ziduri groase de 3-4 metri si inalte de 12 metri,poduri si porti de fier care se ridicau. In jurul cetatii erau facute santuri adanci care erau umplute cu apa in caz de pericol.

La mijlocul unui culoar boltit se afla un grilaj din lemn cu aplicatii de fier. In trecut intrarea era aparata prin mai multe grilaje culisante si porti de lemn.

Un drum de straja folosea pentru aprovizionarea luptatorilor de la crenele. Se afla la 10 metri inaltime si are o lungime de 800 metri. Exista un numar insemnat de brese pentru tragere si jgheaburi de turnare a smoalei clocotite.









Pe lânga gurile de foc fixate în ziduri, în cetate se afla un dispozitiv de lupta neobisnuit: vestita „Orga a mortii”. O scandura gorasa, pivotand in jurul unui ax si inzestrata pe ambele parti cu cate 5 tevi de tragere.Concomitent cu o serie de trageri, cealalta serie de arme putea fi incarcata direct pe gura tevii astfel incat prin rotirea rapida a scandurii sa se obtina un foc continuu. Ea producea dusmanului o mare panica si pierderi grele.
Cetatea Prejmer are aproape 300 de camere aranjate asimetric pe patru etaje iar in interiorul zidurilor se aflau camere asezate in forma de fagure unde erau tinuti cei asediati.









Biserica propriu-zisa.