Prima oprire am facut-o cam la 22 km de Targoviste, in localitatea Cetateni, unde se afla Schitul "Cetatuia lui Negru-Voda". Este imposibil sa o ratezi. Se vede de la distanta, sus pe culmi. Este ceva de urcat, Cetatuia fiind construita intr-o pestera naturala, in varful unei creste stancoase, la o altitudine de 881 m, iar peisajul este nemaipomenit (primavara cred ca este si mai frumos). Urcarea drumului dureaza cam o jumatate de ora, depinde de rezistenta fiecaruia. Din pacate drumul este presarat sau intesat mai degraba cu tigani care cersesc. Aproape de finalul drumului cu vreo 100-150 m inainte de a ajunge la schit se vede o cruce pe o stanca. Se spune despre aceasta ca a fost pusa de Negru Voda. La baza stancii se afla o piatra masiva, careia i se spunea "masa lui Mihai Viteazul".
Sus, la Cetate, in spatele bisericii rupestre chiar in aceeasi stanca, in care este sapata biserica, este o scobitura in piatra numita "Chilia Mosului". De aici, valea Dambovitei este impresionanta. In spatele schitului nou si mai sus de chilii se inalta o troita. Langa troita se vad niste urme de pasi impregnate in stanca din varful muntelui despre care se spune ca sunt urmele pasilor lui Negru Voda si ale membrilor familiei sale. Legenda spune ca stanca s-a topit datorita evlaviei voievodului.
Iata ce se scrie despre acest loc:
"La aproximativ 25 km sud-est de Cîmpulung se află comuna Cetăteni din judetul Arges. Pe partea stîngă a rîului Dîmbovita, la peste 700 m altitudine, arheologii au identificat un fost centru politic, militar si economic al geto-dacilor, o dava care a dăinuit din al treilea veac î.e.n. pînă în secolul al II-lea e.n. Era un bogat emporion, un centru de schimburi intertribale între asezările învecinate sau mai îndepărtate. Numeroasele amfore care purtau pe toartele lor stampilele insulelor grecesti Rhodos, Cos si Cnidos dovedeau că între anii 280 si 180 î.e.n. se importau vinuri si uleiuri de acolo. Tot din Grecia antică proveneau vasele de lux, mărgelele colorate si podoabele de aur.
Cetătuia era fortificată cu ziduri de piatră groase de 2,5 m, si cercetările întreprinse de arheologul Dinu V.Rosetti pe terasele si malurile rîului au determinat faptul că si acestea au fost locuite pe acele vremuri îndepărtate. O descoperire deosebit de importantă a fost găsirea printre vestigiile fostei cetăti a numeroase monede. Erau piese făcute de geto-daci după modelul celor macedonene din veacurile III—II î.e.n., monede ale cetătilor pontice, care indicau legăturile locuitorilor acestei dave cu asezările de pe malul Mării Negre, precum si monede republicane romane din secolul I î.e.n. Într-un tezaur format din 127 de monede de argint s-a găsit si un denar din anul 50 î.e.n. Această monedă continea o inscriptie cu litere latine majuscule, cuvîntul PETR. După părerea specialistului, cuvîntul respectiv reamintea de Petrodava, asa cum inscriptia MARK de pe un fragment ceramic geto-dacic de la Ocnita-Vîlcea amintea de Marcodava, asezări mentionate de Ptolomeu. În acest mod se releva încă o dată faptul că o parte din populatia geto-dacă folosea scrierea. La început prin caractere grecesti si unele semne alfabetiforme descoperite recent la Cetăteni si, mai tîrziu, prin alfabetele grecesc si latin. Se confirma pătrunderea culturii romane în Dacia încă din secolul I î.e.n.
O altă monedă republicană romană descoperită pe teritoriul cetătuii din vîrful muntelui le-a relevat arheologilor cunoasterea datei si a cauzelor unor schimbări importante petrecute în viata asezării. În cuprinsul unei locuinte-turn, databilă, după ceramica găsită, în secolul I î.e.n. si începutul secolului următor, s-a constatat prezenta a două niveluri de locuinte. Peste unul s-a asternut zidăria turnului, suprapusă cu cenusă si cărbune provenite de la incendierea suprastructurii din lemn. Aici s-a găsit o monedă de argint puternic arsă, emisă în anul 88 î.e.n. După distrugerea cetătii si a locuintei-turn s-a constatat că viata a continuat aici încă cel putin un veac. Interesant este faptul că în necropola de la Cetăteni, într-un mormînt de incineratie, s-au găsit rămăsitele unei cămăsi de zale de fier împodobite cu aur. Se crede că aceste zale au fost purtate de o căpetenie locală. Ele au fost datate de specialisti, datorită si celorlalte obiecte găsite în mormînt, în jurul anului 70 e.n. Mormîntul era încadrat de o vastă constructie de piatră, ai cărei pereti sînt asemănători, în ceea ce priveste tehnica, cu modul de edificare al zidurilor cetătii."
sursa: http://www.gk.ro/sarmizegetusa/dave/cetateni.htm
